*Se spune, despre pădurile Bucovinei, că sunt precum impunătoarele catedrale naturale, unde fiecare arbore este, de fapt, stâlpul semeț a cărui menire este doar cea de a susține bolta albăstruie a cerului. Lumina soarelui se strecoară delicat printre frunze, pictând mirific joc de lumini și umbre ce dansează pe pământul acoperit de un covor moale de mușchi. Oamenii din Bucovina au o legătură specială cu pădurile lor. Bucovinenii le respectă și le prețuiesc, știind că sunt o parte esențială a vieții lor. Modul lor de trai, încă din cele mai vechi timpuri, este strâns legat de natură, de istorie, iar folclorul bucovinenilor abundă în povești și legende despre înaintași, ape, păduri și animalele ce viețuiesc înluntrul lor. Rușii, ucrainienii, evreii și polonezii, cu toții și-au lăsat amprenta asupra Bucovinei. De-a lungul istoriei, pământurile Bucovinei au fost călcate de toate aceste naționalități ce au influențat acest loc blagoslovit, prin arhitectura, pictura, gastronomie, tradiții, port popular și obiceiuri. Printr-o viață armonioasă, alături unii de alții. Prin comuniune. Și, prin frumusețe. Atestată documentar din anul 1400, localitatea Ciocăneşti este unică atât în ţară, cât şi în Europa. A devenit renumită pentru tradiția de încondeiere a ouălor, care ani mai târziu a inspirat locuitorii să-și picteze casele în același stil. Cele mai multe dintre gospodării sunt pictate cu motive tradiţionale, regăsite și pe ouăle încondeiate. Ornamentele au devenit atât de populare, încât autorităţile au decretat în 2014 ca toate casele să fie decorate cu motive tradiţionale. În această ediție am stat de vorbă cu o decoratoare de case, cu unul dintre ultimii plutași de pe Bistrița, o vrâncioaie a gătit o mâncare tradițională și altcineva ne-a povestit despre frumoasele ouă încondeiate.

Realizator: Camelia Moise